Teodora și Adrien- o nuntă, doi fotografi, mai multe povești din ziua nunții

 

 

 

 

Teodora și Adrien fac parte din acea categorie de miri cu care aș vrea să lucrez cât mai des cu putință. Spun asta pentru că ei s-au preocupat destul de mult pentru a găsi fotograful potrivit pentru nunta lor. Au avut răbdare și au căutat fotograf de nunta pe mai multe site-uri unde sunt prezenți poate cei mai buni fotografi de nuntă din lume, printre care sunt și câțiva fotografi români, extrem de talentați (WPJA, ISPWP, Fearless și WeddingStaff). Au știut foarte bine de la început ce vor, iar eu am avut norocul să fiu ales fotograf pentru nunta lor. M-a bucurat foarte mult colaborarea cu ei iar rezultatul muncii pe mine mă satisface, sunt chiar încântat de fotografiile lor. Sper să le aprecieze și să descopere, poate, lucruri din ziua nunții de care nu-și mai amintesc sau pe care ar fi vrut să le fi ratat. Sunt convins că peste ani, acest reportaj sincer de nuntă va avea o valoare foarte mare pentru ei. Casă de piatră dragilor și să fiți mereu ca-n ziua nunții că tare ați fost frumoși!

Inițial am vrut ca această nuntă să fie postată cu titlul: „O nuntă, doi fotografi, trei povești” – una cu fotografiile realizate de mine, a doua cu cele relealizate de Tudor iar a treia cu o selecție comună. Paranteză: Tudor este ultimul venit în echipa Relu Calotă STUDIO și chiar dacă a fost al doilea fotograf, am știut de la început că va reuși cu fotografiile sale să povestească tot ce s-a întâmpat la nunta Teodorei cu Adrien.

Pentru că a fost o nuntă la care am declanșat de foarte multe ori (pentru că s-au întâmplat „chestii”) am ales să postăm mai multe slide-uri pe care vi le va povesti Tudor, iar la final  chiar dacă ne gândeam să vă arătăm fotografiile realizate de fiecare dintre noi, să vă convingem că și al doilea fotograf de la Relu Calotă Studio poate realiza un reportaj de nuntă ca și cum ar fi fotograful principal,  n-o s-o mai facem și va trebui să ne credeți pe cuvânt. Considerăm că ar fi fost foarte lung acest post dar poate, în viitor, revenim cu un articol în care să vă demonstrăm că toți fotografii de la Studioul Relu Calotă pot face treabă de fotograf principal. Tudor, îți las ție frâiele acestui post…

M-am alăturat echipei lui Relu vara asta. Îl ştiu de mult timp pe Relu prin fotografiile lui, însă l-am cunoscut personal abia anul acesta. Am întâlnit o echipă de fotografi foarte buni cu personalităţi diferite şi opinii puternice. Am descoperit cu toţii că avem o chimie bună şi că se întâmplă lucruri interesante în momentul în care ne punem creativitatea la contribuţie. Asta ne stimulează foarte mult şi sunt sigur că oricine ne urmăreşte activitatea din ultima vreme poate vedea lucrul acesta. Nunta Teodorei cu Adrien este prima nuntă pe care o fotografiez împreună cu Relu. Mărturisesc că am avut câteva emoţii înainte să pornim către Băile Olăneşti – unde a avut loc evenimentul. Din fericire însă, locul şi oamenii pe care i-am întâlnit acolo m-au făcut să revin la un tonus foarte bun şi să mă bucur de moment. La Băile Olăneşti i-am cunoscut pe Teodora şi Adrien. Teodora e româncă şi locuieşte în străinătate încă din timpul facultăţii, unde l-a şi cunoscut pe Adrien. Ei au aflat de stilul fotojurnalistic practicat de Relu de pe site-uri internaţionale specializate în fotografie de nuntă ca WPJA(Asociaţia Fotojurnaliştilor de Nuntă) sau ISPWP(Societatea Internaţională a Fotografilor Profesionişti de Nuntă), pomenite şi mai sus de Relu.

O nuntă, doi fotografi, mai multe povești din ziua nunții

Notă: Aceste site-uri adună la un loc portofoliile cu fotografie de eveniment ale fotografilor profesionişti de nuntă din toată lumea, nu doar din România. Am vrut să le menţionez pentru că sunt puţin cunoscute de publicul de la noi. Pentru cineva care priveşte prima dată galeriile cu fotografii de nuntă afişate acolo, diferenţa de stil faţă de pozele de la nuntă cu care suntem obişnuiţi în România este izbitoare.

Hotelul Maria din Băile Olăneşti – unde a avut loc nunta – se află într-o poiană, înconjurat de copaci veşnic verzi. Ne-am trezit în dimineaţa nunţii în aer curat de munte şi ciripit de păsări. Ne-am luat aparatele de fotografiat, obiectivele, cardurile de rezervă şi bateriile etc şi am ieşit. Dar, în loc de agitaţia pregătirilor am găsit doar o aşteptare lungă şi tensionată: stilistul şi make-up artist-ul nu apăreau. Emoţiile zilei care începea erau amplificate, iar Teodora  împreună cu Andreea – prietena ei şi domnişoara de onoare – aşteptau, încercând să coordoneze prin telefon organizarea.

 

După sosirea întârziată a echipei de make-up şi hair-styling, eu am plecat spre un alt hotel, unde erau cazaţi invitaţii străini împreună cu Adrien. Relu a rămas să fotografieze pregătirea miresei iar eu urma să surprind  în fotografii pregătirea mirelui.  Odată ajuns, am găsit o gaşcă mare şi veselă, de oameni relaxaţi şi zâmbitori. Abia se treziseră şi îşi aşteptau micul dejun. Am aflat cu surprindere că o mare parte dintre ei, inclusiv Adrien, au luat în străinătate cursuri de limbă română, unde au fost colegi. I-am urmărit, ădmirând tenacitatea cu care Adrien şi prietenii lui încercau să se facă înţeleşi în româneşte. M-au surprins foarte plăcut figurile expresive şi atitudinea relaxată. Mi-am spus în gând că mi-ar plăcea să văd  cât mai mulţi români cu zâmbete senine şi atât de destinşi…

 

Între timp, pregătirile miresei erau în toi iar Relu vâna expresiile ei în fiecare reflexie. Recunosc că privesc cu puţină invidie felul în care a reuşit să valorifice spaţiul atât de îngust al camerei de hotel.

 

Surprinşi de o rafală de ploaie scurtă, au grăbit cu toţii pregătirile. Mă bucură că am reuşit să surprindem în paralel şi pregătirea Teodorei şi pregătirile lui Adrien. Este unul dintre marile avantaje în a avea doi fotografi.

 

Un alt exemplu, poate şi mai concludent, al diferenţei aduse de al doilea fotograf este momentul întâlnirii celor doi. Am surprins amândoi, din unghiuri diferite emoţia fiecăruia. Cadrele, aproape în oglindă, se completează atât de bine încât nu mai au nevoie de cuvinte.

 

A urmat apoi o scurtă sesiune foto, întreruptă de o nouă rafală de ploaie.

 

Apoi am mers cu toţii la biserica din Băile Olăneşti pentru cununia religioasă.

 

La începutul petrecerii ne-am minunat şi noi, alături de invitaţi, de spectaculosul candy bar pregătit de Andreea – domnişoara de onoare pe care aţi cunoscut-o în cadrele de mai sus, de la pregătiri. Trebuie spus aici că Andreea are un food blog plin de reţete vegetariene delicioase chiar şi pentru non-vegetarieni… mai ales dacă vreţi să aflaţi cum să pregătiţi un candy bar cum e cel din imaginile de mai jos.

 

Ziua s-a încheiat cu momentul aşteptat de toată lumea – petrecerea. Întreruptă de câteva momente artistice, de furatul miresei, de un discurs al prietenilor, de tort şi de aruncatul buchetului. Fotografiile de la petrecere îşi spun singure povestea iar eu adaug doar că ne-am simţit şi noi foarte bine, molipsindu-ne puţin de veselia lor.

Ne bucurăm că ați ajuns până aici și vă mulțumim! Știți câte fotografii ați vizionat? Peste trei sute.

 

P.S. Încă o veste bună la final- această nuntă ne-a adus și un premiu. Fotografia lui Relu a fost una dintre câștigătoarele ediției din iulie a concursului WeddingStaff.